4. Aspectul religios

//4. Aspectul religios
4. Aspectul religios2018-09-08T14:05:39+00:00

Home Forumuri Monografie 4. Aspectul religios

Vizualizare 1 articol (din 1 în total)
  • Autor
    Mesaje
  • Aenoaei ValentinAenoaei Valentin
    Keymaster
    Post count: 8

    4.1. Comunitatea catolica

    Familia Rosetti a avut un rol covarsitor in formarea comunitalii catolice. Specificam faptul ca in comuna Caiuti comunitatea catolica din Pralea este singura comunitate catolica cu lacas de cult din cele noua sate ale comunei Caiuti.
    Situandu-se in apropiere de Tara Ungureasca, Pralea ca si Oituzul erau usor influentate de ereziile ereticilor calvini si inclinau foarte usor spre erezie datorita simplitatii lor si din lipsa preotilor. O parte din familiile de robi care au fost aduse aici pentru exploatarea forestiera era de origine calvina, iar cealalta ortodoxa (mult mai mica). Cum am afirmat deja, rolul familiei Rosetti a fost capital in a hotari religia acestor familii de robi. Cand si-a inceput construirea casei si a hanului aveau nevoie de specialisti in domeniu, iar aceti specialisti se aflau in Austria, Germania, Italia si Polonia. Insa acesti specialisti fiind catolici nu voiau sa vina intr-o tara ortodoxa, lepadandu-si astfel credinta catolica, fapt pentru care boierul si-a luat obligatia de a le aduce si un preot catolic platit chiar de el, asigurandu-i locuinta si cele necesare. Primul preot care a venit impreuna cu aceste familii de mesteri se numea Breitenfeld Alois, si era din Viena. Odata cu inceperea constructiilor amintite a inceput si construirea unei Biserici, lucrari supravegheate in general de catre preot. Biserica a fost terminata in sase luni si a fost inzestrata cu un clopot si celelalte lucruri necesare (icoane, etc) aduse din Italia. Sfintirea a avut loc in anul 1722, in ziua de 12 septembrie, in cinstea „Sfantului Nume al Sfintei Fecioarei Maria”. Avand preot catolic si lacas de cult, familiile de robi, in mare parte au imbralisat religia catolica, in general cei calvini, fiinca cei ortodocsi erau favorizati de biserica schitului si a calugarilor care erau in el. Functia parintelui Alois Breitenfeld era dubla: de slujitor al altarului si de profesor pentru copiii familiilor boieresti de pe Valea Trotusului. Unii din acestia care au mers la studii au marturisit ca principiile lor morale nu lasau nimic de dorit in comparalie cu a colegilor lor, cum de altfel nici invalatura primita.
    Dupa anul 1774, ajungand in varsta, parintele a cerut sa fie dus inapoi in tara natala. Odata cu plecarea sa, familia Rosetti a trimis pe fiul lor, Raducanu R. Radu Rosetti pentru a gasi un alt preot. Urmatorul preot a fost in persoana preotului Bechenbauer Franz, preot tanar si plin de zel apostolic. Noul preot a continuat munca predecesorului sau, pana cand a ajuns si el la varsta batranetii. La fel ca si inaintasul sau a cerut sa fie dus inapoi in patria sa. Urmatorul preot a fost parintele Maier (Meier?) Anton. Noul preot continua si el munca de apostolat inceputa de predecesorii sai. De notat este faptul ca toti preotii erau ajutati de catre dascali, de origine maghiara, care cunosteau arta dulgheritului. In tot acest timp, credinciosii catolici de pe langa curtea boiereasca s-au bucurat de ajutorul spiritual al preotilor catolici, desi Pralea nu era parohie, si nici Caiutul de altfel. In general preotii erau respectati si iubiti de familiile boierilor, deseori participand la liturghiile catolice, chiar daca ei erau ortodocsi.

    In 1860, din cauza lipsei acute de pastori, parintele Maier Anton este numit paroh de Grozesti (Oituz). Din acest moment, Pralea va deveni filiala a parohiei Oituz la o distanta de 55 de km”. Din cauza distantei mari si a numarului de filiale risipite, preotul va mai putea veni de maxim doua ori pe an.
    In anul 1890 Preotul Maier Anton va fi mutat la Iasi, iar in locul sau la Grozesti va veni parintele Revinjki Vella, preot de origine italiana. Pentru credinciosii din Pralea parintele Vella a ramas in amintire datorita faptului ca a introdus armoniul in biserica. In 1912 parintele Vella va pleca la Targu Trotus ca si decan. In locul sau la Grozesti va veni parintele Florea Ion de origine romana. Incepand din acest an credinciosii de pe Valea Trotusului au cunoscut in mare parte preoti si dascali romani.
    De la infiintarea parohiei Onesti, 1956, Pralea33 va fi pastorita de protii acestei parohii, care veneau aproape in fiecare luna. Ulterior, datorita faptului ca dieceza de Iasi avea preoti suficienti, aceste vizite s-au intensificat.
    Din 1984, fara un act oficial a luat fiinla parohia Pralea, avand drept paroh pe actualul parinte Anton Danculesei din Gheraiesti. Actualmente comunitatea Pralea (cu familiile catolice risipite in comuna Caiuti) are un numar de familii catolice de 210, cu 650 de credinciosi catolici.
    Catolicii din aceasta regiune au fost semnalati pentru prima data in Schematismul Misiunii din 1850 sub numele de „Praho”, avand biserica si un numar de credinciosi de 13534. Satul, actualmente, nu este in totalitate catolic.

    4.2. Vechi lacase de cult
    Din cele relatate anterior rezulta ca in aceste locuri au existat biserici din secolul al XVII-lea desi nu este exclus ca inaintea acestor biserici sa fi existat si altele.
    Prima biserica a fost construita in prima jumatate a secolului XVII, intre anii 1720-1722 si a fost sfintita pe 12 septembrie 1722 in cinstea „Sfantul Nume al Sfintei Fecioare Maria”, hram ce il poarta Si actuala biserica. Nu se stie ce dimensiuni avea si cu ce era invelita si nici nu se stie cu exactitate locul unde a fost construita: pe actualul loc al noii biserici sau in alta parte? In unele statistici se confirma faptul ca la Pralea exista biserica inca din 1828 si era din lemn. Nu avem dovezi daca era biserica construita din secolul XVII sau era alta.
    A doua biserica ar data din 1834 sau 1835. Era tot din lemn si era mica in comparalie cu numarul de credinciosi. In 1877, la initiativa parintelui Maier Anton, paroh de Grozesti, si cu dascalul Varga se va renova biserica, fiind si prelungita cu 4 m. Cu ocazia acestei renovari se schimba acoperisul si se construieste un cor si un turn nou. In statisticile de la 1887 gasim o mentiune in rubrica observatii: „in satul Pralea biserica este ruinata, din care cauza credinciosii trebuie impartiti in cladirile parohiei sau in alte locuri. Oamenii sunt saraci si nu au cu ce sa construiasca una noua. Nu stim de cand dateaza aceasta mentiune, daca este din anul respectiv sau este dinaintea renovarii amintite. Materialele pentru renovare au fost oferite gratis de boierime, in special de familia Rosetti. Aceasta renovare a fortificat biserica, dandu-i rezistenta pana in anul 1940, cand se pregateste construirea unei alte biserici mult mai mari.
    In 1940 a treia biserica a fost proiectata si construita de un inginer catolic, Iosif Konrad, sef al ocolului silvic Caiuti. Cheltuiala si manopera erau suportate de sateni. Intr-o scrisoare a parintelui Petru Plesca, pe atunci paroh de Grozesti, catre monsniorul Mihai Robu in care mentioneaza ca acest inginer si-a dat tot interesul pentru construirea acestei biserici: el oferea lemnul si tot el era si sef de lucrari. Cei care nu voiau sa ajute la construirea noii biserici erau lasati fara serviciu si nu li se dadeau lemne. In acest mod, cei mai putin voitori au fost nevoiti sa ajute si ei la construirea noii biserici. In Vinerea Mare i-a fost pusa crucea cea noua. Tot acest inginer a facut si gardul ce o imprejmuieste36. Aceasta biserica avea o lungime de 16 m si o lalime de 14 msi era tot din lemn. In 1943 monseniorul Petru Plesca cere terminarea bisericii cat mai repede pentru a o putea sfinji, fiindca se apropia cel de-al doilea razboi mondial si trebuia sa se refugieze la Blaj. In vara aceluiasi an are loc sfintirea bisericii tot in cinstea Sfintei Fecioare Maria, pe 15 August. Din cauza ca lucrarile au fost facute prea repede nu s-a tinut cont de calitatea materialului pentru construclie. Lemnul nefiind bine uscat, prins in lutul umed si nefacandu-se nici aerisirea cuvenita pentru a se putea usca, biserica nu a rezistat mult timp. Au fost necesare proptele pentru a nu se prabusi pana la construirea actualei biserici in 1978. Cimitirul a existat tot timpul in jurul bisericii. Nu sunt excluse gropi comune in afara cimitirului in care sa fi fost ingropati cei cazuti pe front dar si cei atinsi de diferite epidemii. In acest cimitir se odihneste si copilul (fetita) inginerului amintit, Iosif Konrad. Mormantul ei fiind sub altarul actualei biserici. Un lucru mai putin cunoscut este faptul ca in apropiere de acest sat, la 4-5 km spre Marasesti a murit in mod eroic gorjeanca Ecaterina Teodoroiu. Multi isi amintesc ca nu era singura fata imbracata in haine barbatesti; ar fi fost mult mai multe.
    Intr-o scrisoare din 1947, parintele Petru Plesca, pentru a implini dorinta credinciosilor din Pralea, cere episcopului Marcu Blasser delegalie pentru a sfmti al doilea clopot pe data de 12 octombrie 1947. Acest clopot (cca. 15-20 kg) a fost donat de Ion Veres din Sascut, provenind de la o biserica reformata, tot din Sascut37. Astazi exista trei clopote, doua mici, aproape egale, si unul mare. Pe unul din cele doua clopote mici este inscriptionat anul 1855, dar nimeni nu stie nimic in legaturd cu aceasta.

    4.3. Biserica actuala
    Sapaturile pentru construirea noii biserici au inceput in ziua de Buna Vestire a anului 1978, cuprinzand intre zidurile ei vechea biserica. Construirea ei a durat aproape un deceniu din cauza comunistilor si a resurselor financiare. Biserica este construita din BCA si acoperita cu tabla. In exterior este lucrata in praf de piatra. Are o inaltime, impreuna cu Sfanta Crucea de 31 m o latime de 12 m si o lungime de 30 m. In interior, pe bolta are zece tablouri pictate. Primele doua il reprezintA pe Mantuitorul, urmatoarele doua aparitiile Sfmtei Fecioare Maria, a treia grupa reprezintA pe sfantul apostol Petru si pe sfantul Maximilian Kolbe, a patra grupa sfanta Tereza de Avila si sfantul Dominic Savio, iar ultima grupa le reprezinta pe sfintele Cecilia si Maria Goretti.
    La altar este Isus crucificat, insotit de statule sfintei Fecioarei Maria si sfantul loan, simbolizand imaginea de pe Calvar. In biserica se mai afla statuile sfantului Anton (la intrare), a sfintilor Petru si Paul, a sfantului losif si a Fericitului leremia. Sfintirea bisericii a avut loc in anul 1999 in ziua de 11 septembrie, in apropierea sarbatorii “Sfantul Nume al Sfmtei Fecioare Maria”. In masa altarului bisericii precedente s-augasit niste oseminte. Nu erau insotite de nici un document care sa ateste provenienta lor (se banuieste ca ar aparline unui sfant, conform vechii traditii de a construi o biserica pe mormantul unui sfant). Aceste oseminte au fost asezate in noul altar al actualei bisericii.

    4.4. Schitul si biserica ortodoxa
    Biserica ortodoxa este in partea de sus a satului, asezata mai sus decat toate casele din jur si a fost construita in 1779 de un mazil care se numea Tuluvin Vasile si servea ca loc de rugaciune pentru calugarii Schitului. Biserica era din lemn si a suferit multe transformari si renovari. Actuala biserica are dimensiuni reduse. Cimitirul ortodox, la fel ca Si cel catolic, se afla in jurul bisericii. Biserica este in administralia parohiri ortodoxe Popeni si este inchinata Sfintei Fecioare Maria, avand hramul pe 15 august.
    Schitul ortodox, actualmente nu mai exista. Era foarte vechi, el datand chiar dinainitea formarii satului. Calugarii au fost nevoiti sa plece de aici fiindca Lascaraschi Rosetti, proprietarul de atunci al mosiei Caiuti le-a acaparat pamanturile in mod abuziv datorita livezilor ce le aveau. Neavand cum sa-si faca singuri dreptate calugarii au inceput sa faca procesiuni in jurul mosiei pentru a fi pedepsita aceasta nedreptate. Acest fapt a ramas in memoria satenilor si 1-au interpretat ca un blestem asupra intregului sat, fiindca, cred ei, din aceasta cauza pamantul satului nu este rodnic si lucrativ. Acest Schit era la jumatatea distantei dintre alte doua schituri din apropiere: schitul din Mosinoaiele si schitul din Bogdana. Legaturile intre schituri se faceau prin padure, fiind drumul cel mai scurt, ce se putea face per pedes. In afara de aceste trei schituri exista unul mult mai mare in localitatea Manastirea Casinului, in apropiere de orasul Onesti. Pamanturile vechiului schit au intrat in patrimoniul bisericii ortodoxe.

Vizualizare 1 articol (din 1 în total)

Trebuie să fii autentificat pentru a răspunde la acest subiect.