2. Cursul Istoric

//2. Cursul Istoric
2. Cursul Istoric2018-09-08T14:04:28+00:00

Home Forumuri Monografie 2. Cursul Istoric

Vizualizare 1 articol (din 1 în total)
  • Autor
    Mesaje
  • Aenoaei ValentinAenoaei Valentin
    Keymaster
    Post count: 8

    2.1. Mosia Caiuti
    Caiuti, veche asezare pe partea dreapta a raului Trotus este atestat din secolul XVII, cunoscut ca si targ. Targul Caiuti a fost infiinlat in 1818 de Ionita Sturza pe baza unui hristov dat de Scarlat Calimachi si reinnoit sub domnia acestuia. Era un infloritor centru comercial pentru vite, cherestea si alte produse. Mai tarziu a decazut in importanta dar in 1883 si-a recapatat privilegiul, avand sapte iarmaroace pe an si o zi de targ pe saptamana.
    Mosia Caiuti apartinea lui Raducanu Rosetti I, fiul lui Lascaraschi Rosetti si a fost cumparata cu 15.000 de galbeni de la fratii sai.Baza mosiei o constituiau padurile de la Pralea. Mosia avea un venit brut in anii 1856-1858 de 7.000 de galbeni. La Caiuti familia Rosetti si-a construit un han proiectat de specialisti nemti si polonezi. Lucrarile s-au finalizat in 1855; pe aceste locuri familia Rosetti a locuit pana in 1888 (an in care s-a introdus tronsonul de cale ferata Adjud-Targu Ocna), cand s-a mutat la Targu Ocna si mai apoi la Margineni-Bacau. Aceasta mosie era singura pentru care nu se gasise cumparator. Avea o suprafata de 5.800 de falci (8.300 ha) si era estimata la 90.000 de galbeni (1.050.000 franci de aur). Denumirea de Caiuti ca mosie era sinonim cu Posorcani (sau Posercani). Actuala denumire provine din mai multe variante:
    – prima ar proveni de la cele doua parauri: Caiutul Mare si Caiutul Mic care delimitau acest targusor, de unde si denumirea de Caiutii (de la ungurescul „Koucz”, ceea ce inseamna
    „pietros”);
    – a doua varianta se leaga de o intamplare petrecuta in acest loc. Familia Rosetti avea si un mic hipodrom construit pe platoul Ratesului care folosea atat pentru intrecerile hipice cat si pentru antrenarea cailor specifici acestei zone (specie pur moldoveneasca, avand picioarele mai scurte, actualmente disparuta). Se povesteste ca un oarecare turc Incjingiob Bei voind sa demonstreze iuleala cailor arabi s-a luat la intrecere cu caii boierului Rosetti calariti de doi frati indigeni foarte priceputi. Cei doi frati si-au aratat maiestria in arta calaritului, castigand aceasta cursa, ceea ce a dus la reputatia acestei rase de cai. Intamplarea a ramas de pomina, numind astfel acel loc Cai iuti derivand Caiuti.
    – a treia varianta o constituie faptul ca in acest loc, fiind jumatatea distantei dintre Adjud si Targu Ocna se schimbau diligentele. Caii care se inlocuiau, fiind odihniti creau acel sentiment de viteza (iutela), intarind numele de Cai iuti. In multe statistici Caiuti este notat si “Cayuz” sau “Caiucz”.
    Catolicii din Caiuti erau legati de viata economica a targului si de personalul administrativ al proprietalii din regiune. Unele relatari confirma faptul ca pe aici ar fi calatorit si misionarul Bandini in 1646, vizitand coloniile catolice. Schematismul Misiunii aminteste ca in 1874 existau 35 de catolici in Caiuti fara lacas de cult. Acesti catolici erau obisnuiti sa participe la sacramente in Targu-Trotus. In 1901 numarul lor a ajuns la 209.
    Fiind legati de viata economica nu aveau un loc stabil. Astfel se explica faptul ca dupa 1907 mai erau doar 721; nu se cunosc locurile unde s-ar fi retras. Astazi mai exista doar cateva familii de catolici.

    2.2. Formarea satului Pralea
    Satul Pralea, ca si Caiuti era mosia familiei Rosetti, familie provenita din Sicilia. Acest sat a fost infiintat de hatmanul Rosetti I, cu oameni proveniti din tinuturile Putnei, in special din valea Susitei si unguri-secui din tinutul comitatului Trei Scaune din Transilvania, adusi ca robi pentru exploatarea padurilor. Cum am amintit mai inainte, erau doua parti: Pralea Ungureasca si Pralea Moldoveneasca, care ar fi mult mai veche. Aproape toti cunoasteau ambele limbi: romana si maghiara. In mare parte aceste familii de robi erau de etnie macedonieni, galitieni si romi. Din cauza distanlei mari dintre sat si Caiuti, boierul a construit o magazie pentru aprovizionarea de bunuri si alimente, care se facea o data pe saptamana. Robii nu erau platiti cu bani, ci cu produse. Cei adusi aici si-au facut adaposturile sapate in pamant si acoperite cu lemn si fan. Transportul lemnului se facea cu ajutorul apei; se strangea 3-4 zile apa in cele doua iazuri de pe Secu si Carlanu, pentru ca apoi printr-un canal facut din scandura groasa de 4-5 centimetri sa se transporte lemnul, prin forta apei, pe o distanta de aproximativ 15 km pana jos in Caiuti. De aici lemnul era transportat de carausi spre Galati si in alte localitati.
    Aici la Pralea, boierul a dat dispozitii pentru construirea unei vile, casa pentru a se retrage in caz de razboi dar si pentru alte ocazii. In aceasta casa familia Rosetti a stat aproximativ trei ani, pana cand s-au finisat lucrarile de la hanul din Targul Caiuti. Deseori aici familia Rosetti venea la vanatoare de ursi si pescuit de pastravi, insotiti de multi oaspeti straini. Nu rare sunt cazurile cand bastinasii si-au demonstrat indeletnicirea cu instrumente in arta vanatului care erau mult mai modeste decat ale boierului. Unii dintre locuitori aveau si supranume, cum ar fi cazul lui Iozef Gnat, un puscas forte bun pe care familia Rosetti 1-a numit “Jules Gerard de la Pralea”, fiind luat deseori la vanatoare pentru evitarea oricarei neplaceri.
    Despre numele de Pralea nu se stie cu exactitate de unde ar proveni. George Calinescu confirma faptul ca exista o poiana a Pralii care este foarte veche, in tinutul Putnei (azi judetul Vrancea). Numele de Pralea mai este amintit de Mihai Eminescu in Epigonii, dar nu are nici o legatura cu satul. Exista si un poet pe numele Pralea Ion. Acesta era basarabean si era nascut in Vulnicetul-razesti din jinutul Sorocei in anul 1769. Mai exista o varianta cu privire la provenienta numelui. Unele marturii indirecte afirma ca numele de Pralea ar proveni de la vizitiul familiei Rosetti, Nicolae Pralea. Insa aceasta varianta nu este verosimila.

Vizualizare 1 articol (din 1 în total)

Trebuie să fii autentificat pentru a răspunde la acest subiect.