1. Delimitare si asezare

1.1. Asezare geografica
Satul Pralea se afla pe drumul comunal 118 in componenta comunei Caiuti din judetul Bacau, comuna situata pe drumul judetean 11A intre orasele Adjud si Onesti la distante de 24 km, si respectiv, 15 km. In raport cu comuna satul este situat in S-V acesteia, la 10 km distanta, iar in raport cu judetul, se afla in extremitatea sudica a acestuia, la limita delimitarii dintre judetele Bacau si Vrancea. Este un sat de tip liniar, intinzandu-se pe o distanta de aproximativ 4 km, find asezat in partea stanga a paraului Caiutul Mare, parau notat in unele harti cu numele de Popeni sau chiar Pralea. Este al treilea sat ca marime dupa Caiuti si Blidari, avand un numar de suflete de 812 din cele 5.196 ale comunei Caiuti. Satul este inconjurat de padure, compusa in mare parte din fag amestecat cu brad si alte specii. Accesul in aceasta zona nu este dificil putandu-se face in special cu masina, datorita soselei modernizate dupa anii 1980.

1.2. Delimitare teritoriala
Fiind un sat izolat, Pralea si-a pastrat in mare masura unicitatea si limitele teritoriale. Cele mai apropiate sate sunt la o distanta de peste 7 km (N-E, Blidari, iar in S-E, Racoasa si Campuri), eliminandu-se astfel pericolul alipirii la un alt sat. Unele lucrari de specialitate noteaza faptul ca satul Pralea intre anii 1886-1887 era impartit in trei teritorii distincte: Pralea Unguresca, Pralea Moldoveneasca si Schitul. Aceasta impartire a fost facilitata atat de tipul liniar al satului cat si de cele doua religii (catolica si ortodoxa). Astazi au mai ramas doar denumirile moldoveni si unguri. Moldovenii reprezinta partea de sus a satului, iar ungurii partea de jos. Teritoriul Schitului a intrat in patrimoniul Bisericii Ortodoxe. Prin denumirile amintite anterior se mai definesc credinciosii celor doua biserici. Moldovenii reprezinta comunitatea ortodoxa (cca. 30%), iar ungurii reprezinta comunitatea catolica a satului, ramanad impregnata ideea gresita ca ungurii sunt catolicii iar moldovenii (romanii) sunt ortodocsii, desii dialectul limbii maghiare initial era vorbit de aproximativ intregul sat, iar acum este aproape disparut.

1.3. Evolutia administrativa
O caracteristica frapanta a sistemului administrativ romanesc era aceea de instabilitate. Formele de manifestare a acestei instabilitati au fost multiple, afectand nomenclatura geografica si situatia administrativ-teritoriala. La inceputul secolului al XVII-lea se desfasoara procesul de divizare a proprietatilor care se reflecta intr-o multipla impartire a satelor. De la aceasta regula satul Pralea nu face exceptie. Asadar, in Recensamantul populatiei Moldovei din 1774 satul Pralea apare ca find contopit cu satul Popeni, avand denumirile de Popenii si Liuzii ot Schitul Pralea, ambele facand parte din ocolul Luncii, fost ocol in judetele Bacau si Vrancea, format din peste nouasprezece sate.
De la 1774 este separat de satul Popeni si purta denumirea de Schitul din Poiana Pralii. Intre 1790-1803 se va numi doar Schitul Pralea. Va fi inglobat iar cu satul Popeni pana in 1853, din care cauza nu va fi mentionat in Condica Liuzilor din 1803. In 1853 reapare in anumite statistici pentru impozitare, figurand ca si catun al satului Popeni, pana in 1854. Din acest timp si pana in 1859 este independent de satul Popeni, ambele facand parte din ocolul Trotusului impreuna cu satele Curita si Tuta, pentru ca apoi pana in 1868 sa fie din nou contopit cu satul Popeni. Din 1876 pana in 1887 Pralea este imparita in trei zone: Pralea Ungureasca, Pralea Moldoveneasca si Schitul, intrand in componenta Valea-Seaca. Dupa 1887 cele trei parti amintite se vor unifica formand satul Pralea din cadrul actualei comune Caiuti. Aceste contopiri Si dezlipiri figurau doar in registrele pentru impozite si statistici, in realitate distanta dintre aceste sate fiind peste 7 km.